duminică, 18 iunie 2017

vineri, 26 mai 2017

La naştere, toţi copiii sunt supradotaţi

„Antrenorul de genii” Florin Colceag: „La naştere, toţi copiii sunt supradotaţi. De cei care pălesc, mamele sunt responsabile total!”

Avem un sistem de învăţământ găunos care nu cultivă pasiunile şi talentele copiilor, ci se bazează pe acumularea de cunoştinţe inutile, pe concursuri şi competiţii. Aceasta este concluzia la care am ajuns în urma unei discuţii extrem de interesante cu prof. Florin Colceag, un mare geniu al României, profesor de matematică şi „antrenor de genii”, la rândul său. Părerea sa despre ceea ce se întâmplă la ora actuală în România şi în lume este una care ne pune pe gânduri şi care ne determină să ne dorim schimbarea, cât mai repede. El crede că naţia românească este la fundul gropii şi dacă se mai duce un milimetru mai jos poate dispărea. Însă totul se poate redresa prin educaţie. E nevoie de o reformă care nu presupune efort şi nici buget, ci doar bunăvoinţă. Iar primul lucru pe care trebuie să-l facem cu toţii este să ne gândim şi să încercăm să înţelegem cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm şi care e treaba noastră pe acest pământ.
Prof. Florin Colceag: Avem în perioada asta de timp şi în cea anterioară a fost aceeaşi problemă: o foarte proastă înţelegere a rolului umanităţii pe pământ. Nu ştim ce căutăm pe pământ şi deocamdată ne purtăm ca şi când pământul ar fi material de consum. Fără să ne intereseze să-l întreţinem. Asta face ca în clipa de faţă omenirea să fie într-o permanentă criză identitară în primul rând, nu numai legată de modul în care acţionăm pe Pământ şi asta se varsă în educaţie. Nu ne educăm să ne înţelegem rolul. În ultimele secole am învăţat să fim competitivi şi să ne luptăm unii cu alţii pentru a avea mai mult, mai bun, dar nu ne-am dezvoltat partea de personalitate. Am învăţat să învăţăm, dar nu să avem mai mult suflet, mai multă iubire, mai multă înţelegere. Pentru că am făcut confuzii şi facem în continuare aceleaşi confuzii cu riscuri din ce în ce mai mari. Marea confuzie este că am crezut că cine e mai sus e mai puternic şi dacă e mai puternic e şi mai deştept. Şi dacă e deştept, asta înseamnă că e şi frumos. Asta înseamnă gândirea incompletă, inducţia incompletă care nu duce nicăieri. Ea poate fi corectată prin educaţie dacă în primul rând ştim cine suntem şi care este menirea noastră pe pământ.
Cum recunoaştem copiii supradotaţi?
În privinţa copiilor supradotaţi avem următorul lucru: ei au o bănuială despre cine sunt. De la bun început au nişte abilităţi care se manifestă, au un scop în viaţă şi muncesc ca să-şi atingă scopul ăsta pentru că ştiu că nu este accidental. Asta este principala diferenţă dintre copiii supradotaţi şi ceilalţi. Cei supradotaţi îşi cunosc rolul şi locul şi ştiu că au ceva de făcut şi îşi dau seama că au ceva de înfruntat.
Fără a fi stimulaţi, fără a fi coordonaţi în nici un fel? Există nativ?
Fără a fi. Au dorinţa, au scopul. Când găsesc un pic de stimul, înfloresc.
Copiii supradotaţi îşi ştiu rolul, dar trebuie ghidaţi cumva. Aveţi idee, la nivel de procentaje, câţi din copii sunt supradotaţi pentru că au fost depistaţi şi sprijiniţi?
La naştere toţi copiii sunt supradotaţi. E un fapt constatat, abilităţile lor de a recunoaşte mediul sunt absolut fabuloase. Dar ca să fie treaba mai clară, copilul când se naşte se naşte cu lecţia învăţată. Din burta mamei învaţă. Contactul pe care îl are cu mintea mamei îl face ca atunci când se naşte să aibă o imagine despre lume. O imagine destul de amplă. Am două cazuri extrem de interesante. Doi copii care de când s-au născut au vorbit numai limba engleză. Acasă au vorbit toţi în română. Pentru că una dintre mame traducea în engleză în timpul sarcinii, iar cealaltă asculta numai melodii în limba engleză. Şi s-a imprimat trăirea mamei în mintea copilului. Iar când iese, iese cu lecţia învăţată.
Numai că nu toate mamele sunt la fel…
Sigur. Dar ei pornesc în viaţă deja cu un bagaj de trăiri afective şi de cunoaştere. Ei încep să recunoască lumea în care au venit, ţinând seama de ceea ce au moştenit din burta mamei. Dacă o mamă e stresată în timpul sarcinii, copilul învaţă stresul. Dacă e fricoasă în timpul sarcinii, copilul învaţă frica. Învaţă ceea ce trăieşte mama. Şi în continuare tot asta face. Mamele sunt responsabile total.
Aveţi o explicaţie palpabilă?
Explicaţia palpabilă este foarte simplă. La copii şi la mame se redezvoltă aşa-numitele organe veromo-nazale care percep feromoni. Există feromoni pe care îi percep din exterior şi există feromoni în interiorul organismului matern. Există un limbaj chimic între copil şi mamă cu ajutorul acestor feromoni. Apoi dispar, sunt activi doar în perioada de înmulţire şi în perioada gravidităţii.
Adevărul este că am putea avea o societate de oameni plenari dacă am avea o generaţie de mame care să dorească să fie mame adevărate şi să-şi cultive calităţile de mamă şi să înţeleagă şi ce se întâmplă cu ele şi cu copilul lor ca să poată să-l sprijine. Realitatea este că mamele sunt încă în neolitic.
Cum în neolitic?
Mamele sunt în neolitic pentru că ele au preluat experienţa mamelor lor, experienţă pe care au preluat-o încă de la 0-2 ani când încă nu judecau logic. Şi tot ce au preluat de la mamele lor a rămas în memoria lor. Din neolitic până acum nu s-a schimbat mare lucru. Avem mame neolitice cu copii în perioada informaticii şi ne trezim în condiţiile astea cu părinţi care nu ştiu ce să facă cu copiii lor şi cu copiii care se duc la telefoane şi tablete şi îşi aleg nişte părinţi artificiali care să nu-i certe.
Aici avem o rupere foarte mare istorică. Noi avem multă ştiinţă dezvoltată, multă tehnologie, dar omul încă nu s-a dezvoltat.
Din neolitic şi până acum, omul încă nu-şi cunoaşte rolul, încă nu ştie ce caută pe pământul asta şi îl distruge. Aici este marea problemă.
„Noi nu avem încă o educaţie a idealurilor. Noi nu am cultivat în copiii noştri orizonturi largi. Îi învăţăm cunoştinţe în loc să-i învăţăm înţelepciune”
Cum vedeţi schimbarea?
Nu se poate face cu foarte mare uşurinţă decât dacă vom avea o fuziune între umanitate, tehnologie şi natură. Noi, în momentul actual, avem un dezastru ecologic. La fiecare 20 de minute moare o specie. Pe pământul asta mor 3 specii pe oră din cauza poluării. Poluarea vine din ce? Din educaţie. Cum adică? Din lăcomie. Gândim că dacă avem mai multe obiecte suntem fericiţi, dar noi nu învăţăm să fim fericiţi. Noi nu învăţăm să ne bucurăm, să vedem frumosul. Noi învăţăm să fim critici, să vedem numai lucrurile care sunt murdare, mizerabile şi pe acestea le cultivăm. Noi nu ştim să arătăm decât lucrurile care sunt traumatizante. Astfel, copilul creşte în traumă şi în frică. S-a depărtat de natură, trăieşte într-o lume artificială totalmente care este supusă stresului.
Ce-i de făcut concret pentru copiii noştri, în sistemul actual – care nu se poate schimba cu o baghetă magică?
Sistemul actual se poate schimba cu o baghetă magică! La nivel mondial se schimbă cu o baghetă magică şi cu o viteză extraordinar de mare. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în ultimii 20-30 de ani. Au dispărut 40% dintre profesiile de atunci şi au apărut alte 40% profesii noi. Procesul se va accelera din cauza tehnologiei. Dinamica asta arată că ceea ce se întâmplă, se întâmplă cu o baghetă magică, extrem de rapid.
Ce se poate face? În primul rând trebuie să-i învăţăm pe copii cine sunt, de unde vin, încotro se îndreaptă şi care este rolul lor. Să-i învăţăm şi pe adulţi.
Adică să dăm un rol pe termen lung copiilor, nu task-uri simple?
Da, sigur. Noi nu avem încă o educaţie a idealurilor. Noi nu am cultivat în copiii noştri orizonturi largi. Îi învăţăm cunoştinţe în loc să-i învăţăm înţelepciune. Înţelepciunea vine din analiza cunoştinţelor, dacă poţi să-ţi dai seama ce este în spatele evidenţei. Dar nici părinţii nu ştiu, nici profesorii nu ştiu.
În sistemul tradiţional românesc, dacă nu parcurgi materia, nu treci clasa. E atâta materie care trebuie să fie parcursă, fără de care nu iei notă bună, fără de care eşti pus la colţ. Ce-i de făcut?
E adevărat. Bagheta magică funcţionează. În ce sens funcţionează? Acuma piaţa nu mai dă doi bani pe diplome. S-a devalorizat noţiunea de diplomă, pentru că s-au vândut diplome. Acum, să ne uităm puţin la ce se poate face. Dar ca să vedem ce se poate face, trebuie să ne uităm unde suntem. În momentul actual, cine avea înainte o idee despre cine e, ce treabă are şi încotro se îndreaptă, nu mai ştie. Băncile nu mai sprijină economia. Asta a fost destinaţia lor iniţială. Acum fac camătă. Sănătatea nu mai previne bolile, vinde medicamente. Educaţia nu mai formează personalităţi, ci vinde diplome, formează CV-uri. Oriunde te duci şi în orice zonă priveşti, toţi şi-au pierdut conturul orizontului. E un haos total. Nu mai găseşti instituţii, persoane care să ştie. Acest „să ştie” devine important. Cine eşti, ce treabă ai, care e treaba ta? Copilul asta vrea să ştie de la bun început. La ce e bun? Oamenii au învăţat să gândească în termeni de „ce ţi-ar plăcea ţie mai mult. Ce ai vrea tu să faci în viaţă?”„Păi aş vrea să fiu musafir”. E şi asta o meserie. Dar nu se întreabă niciodată unde ai putea fi mai de folos, cu ceea ce poţi, cu ceea ce ştii. Şcoala nu-i învaţă unde pot fi mai de folos pentru că nu insistă pe calităţile lor. Să le descopere calităţile şi să le valorifice în cadrul colectivităţii. Automatizarea asta cu note, cu curiculă şcolară, nu îi pune în situaţia de a-şi manifesta calităţile.
Cum descoperă un părinte sau un profesor calităţile unui copil?
La vârstă mică e uşor pentru că ei ştiu şi şi le manifestă. Copilul spune, trebuie doar să-l asculţi. Copilul mic se joacă cu anumite jucării, nu cu altele şi spune ce vrea să facă în viaţă, către ce se îndreaptă, de ce e interesat. Trebuie ascultat şi ghidat către. Ceea ce este normal este să-l ajuţi pe copil să facă acolo unde poate mai bine, nu unde nu poate.
Sistemul de învăţământ e un template cu mult bagaj…
Cu mult bagaj inutil şi vicios. Întâlnesc din ce în ce mai mult cazul copilului ambiţios care vrea să ia numai 10 pentru că altfel nu e lăudat de mama şi nu e lăudat de profesori şi are nevoie de confirmare că de fapt el e valoros şi poate.
Ce facem cu acest copil?
Copilul respectiv munceşte foarte mult şi e într-un stres total. Dacă ia un 9 e jale. Pică de pe podium şi e nimeni. În timpul acesta calităţile lui dispar pentru că nu sunt folosite. Copilul acesta trebuie să aibă rost. El dacă ştie cine e, ce treabă are, are automat o pasiune, iar şcoala se dezvoltă prin cultivarea pasiunilor. Personalitatea se dezvoltă prin cultivarea pasiunilor! Să schimbi sistemul de învăţământ în această direcţie e foarte simplu pentru că e aproape fără efort şi fără buget. Nu trebuie altceva decât să nu-i mai chinui pe profesori să meargă împotriva naturii. Profesorii trebuie să aibă ca temă să dezvolte personalităţi, nu să scrie tone de hârtii pe care să le dea mai departe ca raportări. Profesorul are un suflet care e chinuit, stresat, dar dacă e hrănit văzând bucuria în ochii copiilor, pierde stările negative. E o eliberare. Acum e un sistem de frică şi corupţie care funcţionează: frica de notă, frica de repetenţie, frica de orice.
Dar de ce credeţi că nu se întâmplă?
Noi am plecat pe imitarea unui sistem care a fost generat de George Bush Senior care se chema „No child left behind” şi care se baza pe credite, concursuri şi intrarea pe etapă superioară, dacă copilul îşi acoperea numărul de credite şi note. Am întâlnit în Statele Unite rezultatele: au fost dezastruoase. Am întâlnit un băiat foarte inteligent pasionat de matematică. Când l-am întrebat dacă vrea să-i dau o problemă interesantă de geometrie mi-a răspuns: „Nu, pentru că am atâtea teme de făcut încât nu mai am timp să mă ocup de altceva. Şi dacă nu fac tema nu iau notă bună şi nu iau bursă. Iar ai mei sunt săraci”. La noi s-a băgat programul acesta fără bursă. Şi astfel a omorât pasiunile, au omorât bucuria descoperirii, au omorât complet revelaţia uimirii, a trăirii, a bucuriei de a face ceva. Şi atunci normal că avem dezastru în învăţământ. Au imitat fără să gândească, fără să cunoască şi s-a impus un sistem bazat pe comandă control. Aici nu e militărie. Copiii trăiesc într-un stres atât de mare încât mulţi dintre ei sunt la limită.
Peste 20 de ani ne aşteptăm să dispară alte meserii, să apară alte meserii, să nu mai mergem la doctor, ci la calculator şi copiii să aibă roboţi ca să le facă temele.
Peste 20 de ani vom ajunge probabil în această situaţie: criza hranei va fi, să spunem, depăşită prin culturi in vitro de celule care vor produce mâncare şi care vor ieşi cu imprimantele 3D la standarde de mâncare gustoasă, hrănitoare. Deja se fac acum experimente în Japonia. Poate vom avea energie, poate nu ne va mai interesa salariul pentru că banii au ajuns să fie o chestie vicioasă, toxică la nivel mondial şi trebuie să te detaşezi de ei; poate că vor fi case sustenabile. Dar ce vom face cu timpul nostru liber? Ce vom face cu viaţa noastră? Am ajuns din nou în punctul de pornire al discuţiei: cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm, care e treaba noastră?
Poate că vom reuşi să supravieţuim nu 7,5 miliarde cât suntem acum, ci 100 sau 1000 de miliarde stând în picioare, că nu o să mai avem unde să ne aşezăm. Vom supravieţui fizic, dar ce facem cu timpul nostru?
Aici este marea schimbare care trebuie făcută în educaţie. Nu numai cât de mult ştim contează, în 10 ani vor fi pe piaţă nano-tehnologiile şi nu va mai fi nevoie să înveţi nimic. Dar asta nu înseamnă că vei fi mai om. Noi nu învăţăm să fim oameni, nu învăţăm iubirea, generozitatea, înţelepciunea, cooperarea etc.
Se pot învăţa la şcoală?
Undeva trebuie să fie învăţate. Undeva ele trebuie să fie orizontul către care să ne îndreptăm, pentru că am rămas în urmă, suntem neolitici. Suntem nişte primitivi într-o lume cu o tehnologie şi o ştiinţă mult prea avansate ca să o mai putem înţelege, dar nici nu mai avem instinctele primitive care să ne permită să trăim în natură. Natura noastră acum este online şi pe cea adevărată o distrugem, ne-am artificializat, iar generaţiile viitoare vor fi şi mai artificiale dacă nu băgăm de seamă.
Credeţi în home schooling?
Sigur că da. E una dintre forme. Depinde cu cine se face, cât de bine se face. Şi părintele trebuie să înveţe. Copiii veniţi din sistemul home schooling sunt copii frumoşi, care şi-au depăşit crizele, sunt personalităţi. Noi până acum am avut un sistem care pălea potenţialele.
Şi îi executa la Bacalaureat…
România mai are încă Bacalaureat. Mai sunt câteva ţări în lume care mai au Bacalaureat: Franţa Germania, Bosnia. În celelalte ţări, s-a băgat un bacalaureat internaţional care nu este un examen final, este un examen parcurs. Examinări există, dar într-un mediu relaxant. Lucrurile se pot face şi la noi, nu e greu. Realmente nu e greu. Trebuie numai bunăvoinţă, dar bunăvoinţa deocamdată e ţinută de frică. Oamenii se tem, profesorii se tem de reforme. Toate reformele de până acum au fost distructive şi nu au fost reale. Iar ce a lucrat Ministerul Educaţiei în timp a fost de-a dreptul vicios. Anul trecut mai exista pe piaţă manual de limba română în care erau câteva zeci de reclame comerciale. În momentul în care s-a băgat examenul la liceu condiţionat de notele din gimnaziu, a deschis larg corupţia, mai ales pe lipsa de bani a profesorilor.
E simplu să renunţi la obiceiurile rele, iar cei care nu renunţă, nu au ce căuta. Dacă se bagă o salarizare bună, bazată pe progresul elevilor, nu pe performanţe şi dacă se repornesc cercurile cu elevi unde ei să-şi găsească pasiunile, atunci se îndreaptă lucrurile.
E loc pentru genii în România?
Da, mai ales în România, pentru că aici trebuie făcut totul de la 0. De fapt de la minus. Noi am ajuns la fundul gropii, nu mai avem unde să cădem în continuare fără să dispărem. Şi acum apare şi realitatea cu mintea românului de pe urmă. Astfel apar iniţiative care să îndrepte lucrurile, greu şi târziu, dar se întâmplă. Cu puţin noroc şi cu multă muncă, ne putem redresa. Şi putem porni de la educaţie pentru că proasta educaţie din sistemul vechi a dus la corupţia actuală.
Unul dintre cei mai apreciati profesori romani vorbeste cu sinceritate despre societatea romaneasca si nivelul de standardizare in care suntem tinuti intentionat.
Site-ul ltacademy.ro, citat de expunere.ro prezintă două filmulețe interesante cu profesorul Florian Colceag care nu se găsesc pe youtube. Gasiti mai jos principalele subiecte abordate în fiecare + citate din Colceag (pentru a vă convinge să vă uitați la filmulețe) și link-ul unde pot fi vizionate acestea.
Subiecte abordate + citate:
– Fundamentală pentru copii/adulți este OBSERVAREA – să observi mai ales ce NU este evident, de exemplu, să observi RELAȚIILE DINTRE OBIECTE, nu chestiile ”măsurabile” (gen mărime, culoare etc)
– Fundamental este să-ți cunoști reacțiile la diferite informații (să observi care informații sunt ”pe sufletul tău” și care nu);
– Dezvoltarea complexității mentale și a înțelegerii lucrurilor din jur este importantă;
– Societatea de azi nu le cere copiilor și nici adulților să-și dezvolte personalitatea; societatea nu încearcă să-i facă mai inteligenți, mai autonomi, cu gândirea mai complexă, ci societatea îi pregătește pentru anumite activități standardizate;
– Copilul nu trebuie pus să tocească și să redea în școală, însă asta se întâmplă în prezent;
– Învățarea reală înseamnă emancipare, autonomie, deschiderea de orizonturi, creșterea conștienței; în Școală nu se întâmplă învățare reală;
– Omul are 3 creiere în cap;
– Copiii învață diferit;
– Unele materii se lipesc de sufletul copilului, altele nu, însă el este forțat să învețe / tocească TOT. De aici rezultă câteva etape: Revoltă (de ce trebuie să învăț asta?) -> Apatie (nu sunt în stare să învăț astea, nu îmi place etc…) -> Totală plafonare -> Generația EMO -> Lipsa sensului în viață -> Dispariția mentală și chiar -> Dispariția fizică (sinucideri) – totul plecând de la faptul că nu a putut performa la ce i s-a cerut / impus în școală și de către societate;
– Revolta este mai bună decât apatia (nu neapărat revoltă violentă); Eu mă bucur când oamenii se revoltă. Revolta e semn de însănătoșire. Înseamnă că începe să se trezească populația la viață. Apatia este semnul de dinaintea morții. Și apatia asta a fost din păcate cultivată.
– Societatea e menținută la nivel infantil ca să fie mai ușor manipulabilă;
– Școala ar trebui să ofere ÎNVĂȚĂTURI utile, practice, aplicabile; învățături deprinse în urma unor întâmplări; ar trebuisă cultive libertatea gândirii, curiozitate, încredere în forțele proprii, respect pentru sine și pentru ceilalți, stimă de sine;
– Din cauza educației ”industriale” apar conflicte emoționale la copii; nu-și mai găsesc rostul în viață – de a se desăvârși ca personalitate – pentru că nu le cere nimeni asta; copiii se dezumanizează;
– Copiii vor să învețe dar nu pot să învețe în acest sistem care le cere doar memorare-redare;
– Copiii/studenții sunt apreciați în prezent la kilogramul de informații tocite;
– Piața muncii are nevoie doar de indivizi care să se adapteze la schema de lucru (nu de indivizi dezvoltați ca om, ca personalitate);
– Românii au IQ sub media europeană în prezent, pentru că o grămadă dintre cei mai buni români au plecat peste granițe;
– Școala în prezent vrea să te programeze să fii un automat de dat răspunsuri, NU să te dezvolte, să fii mai autonom.

duminică, 7 mai 2017

ZARUL GURLT

                                                         


         



Unul dintre cele mai fascinante obiecte descoperite în 
măruntaiele planetei noastre a fost zarul Gurlt. 
Originea sa este necunoscută pentru că are o vechime 
de cel puțin 50 de milioane de ani și a generat numeroase
 controverse până să dispară definitiv.
În 1885, o echipă de mineri a realizat descoperirea secolului,
 după cum era numită atunci. 
În timp ce săpau după cărbune, muncitorii au zărit o bucată
 de metal lucioasă.
Au extras metalul și atunci au realizat că este vorba
 despre un artefact care trebuie predat autorităților.
A fost numit zarul Gurlt datorită zonei unde a fost
descoperit și a fost înmânat unui laborator pentru a se
 realiza o serie de analize.
Pentru că în acea vreme tehnologia era precară,
specialiştii au putut să stabilească că provine din
perioada terțiarului și poate avea o vechime de cel
 puțin 50 de milioane de ani.

Zarul era făcut dintr-un aliaj de oţel pe bază de
carbon şi nichel şi cântărea 785 grame.
Conţinutul mic de sulf anula posibilitatea de a
fi fost rodul unui fenomen natural.
Au existat numeroase discuții și controverse cu privire
 la originea sa. Bineînțeles că este greu de crezut că
 o civilizație avansată a putut exista în perioada
 terțiarului pe Terra, dar nici maimuțele sau alte
animale care existau atunci nu au putut fabrica
un asemenea cub.
Și atunci care este originea sa? J.V. Butlar, unul
dinspre specialiștii vremii susținea că zarul Gurlt
nu avea ce căuta în acea perioadă și este un mister,
 care nu poate fi explicat. El a fost expus până 
în 1910 în muzeul din Salzburg, după care a 
dispărut în împrejurări destul de neclare. 
În societatea noastră, atunci când un lucru sau un
 obiect nu se încadrează în normele standard este
 mai bine ca el să dispară pentru totdeauna. 
În acest fel, istoria rămâne nealterată,
 iar credința oamenilor nu suferă nicio modificare.
Zarul Gurlt este sau mai bine spus a fost încă o
dovadă că istoria planetei noastre este una
interzisă și bineînțeles că în urmă cu milioane
de ani au existat pe Terra numeroase civilizații
care au atins anumite puncte înainte ale dezvoltării.
sursa: http://infoalert.ro/2017

sâmbătă, 15 aprilie 2017

duminică, 12 martie 2017

Teleportare cu masina

Calatorie in neobisnuit? sau ceva comun ?

sâmbătă, 18 februarie 2017

Ceremoniile Apei și Vieții Cristaline

Ceremoniile Apei și Vieții Cristaline sunt un imn și un omagiu adus întregii Existențe. 

Și, cu inimile surâzătoare vă mulțumim că intentionati sa participați la ele. 

Este modul cel mai simplu si cel mai eficient de a participa, susţine si accelera ascensiunea planetară si de a transmite un mesaj coerent de pace si iubire catre toate formele de viaţă ce trăiesc pe pământ. 

Prin inteligenţa şi structura ei apa are puterea de a absorbi instant si de a transmite către întreaga reţea de apă si gradual către întreaga structură de viaţă toată “informaţia” “vibraţia” “energia” transmisă către ea. Şi înainte de a face referiri la efectele şi importanţa acestor ceremonii vom descrie paşii ei:

1. Pentru un deplin inţeles al inteligenţei apei şi implicit al importanţei şi efectelor acestor ceremonii vă sugerăm să vedeţi sau să revedeţi filmul “Water the Great Mystery” realizat în 2006 şi studiile celebrului Masaru Emoto. Le veţi înţelege total altfel în acest context.

2. Ora consacrată a Ceremoniilor este 00:00 ora României, dar fiecare poate participa la aceste ceremonii la ora 00:00 specifică ţării lui sau exact când este fiecare disponibil. Ideal este să fim cât mai mulţi oameni conectaţi în acelaşi timp pentru a genera un efect cât mai mare, dar asta nu este un impediment în a ne uni în a trimite cât mai multă iubire apei la ore diferite. Fiindcă în realitate nu există timp, ci conexiune bazată pe intenţii şi trăiri rezonante şi convergente.

3.Dacă nu avem privilegiul să facem această ceremonie lângă o sursă de apă (râu, lac, mare, ocean), punem apă într-un bol de sticlă cât mai mare şi eventual putem adăuga un cristal alb sau roz. 
Iar dacă suntem departe de orice sursă de apă şi vrem să participăm, doar realizăm că suntem aproximativ 90% apă şi că suntem vasul ideal şi apa perfectă pentru ceremonie.

4. Invocăm Sinele mai Înalt, ghizii nostri  şi Graţia Cerurilor să ne susţină energetic în timpul acestor ceremonii. Cerem participarea Mamei Pământ şi a Vieţii însăşi. La modul cel mai simplu şi firesc.

5. Cu primele trei degete de la mâna dreaptă unite (degetul mare, arătătorul şi degetul mijlociu), facem o spirală de la stânga spre dreapta sau semnul crucii cu acelaşi sens de rotaţie. Acest gest va crea un vortex ce va permite o mai deplină conexiune între fluxul emis de inimă şi apă. Dacă ne surâde, ne udăm fruntea şi faţa cu apă din bol. Este mai mult decât împrospătător.

6. Ne conectăm la apă prin inima şi trimitem continuu valuri de iubire şi energie cristalină pentru 10-15 minute sau mai mult dacă simţiţi. (Ca o imagine sugestivă, poate starea cea mai înalta este să simţim cum inima se deschide cât mai tare către apă şi uşor, uşor se creează un transfer energetic şi apoi simţim cum prin apa din vas comunicăm cu toată apa pământului şi cu toate fiinţele vii. Şi să fim profund conştienţi că aşa este. Iar cu cât inima este în mai deplină comuniune cu apa cu atât un flux şi mai mare de energie cristalină va curge, binecuvântând existenţa şi toate formele de viaţă.

7. Putem să ne exprimăm lin şi deplin recunoştinţa faţă de apă, să îi zâmbim, să îi spunem vorbe minunate. Putem să îi cântăm, să facem vocalize, să invocăm mantre, să generăm ritmuri simple sau mai complexe. Noi îi cântăm des aici în oaza de lumină numită Soarele Alb. Ceremoniile pot fi însoţite de muzici pe o frecvenţă înaltă cum sunt cele realizate pe 432 si 528 hz. Vom reveni în corpul evenimentului cu unele exemplificări sugestive.

8. Un capitol aparte din ceremonie îl reprezintă încărcarea apei cu anumite in-formaţii altruiste şi încărcate cu iubire: “Noi suntem paradisul” “Vibrăm cu toţii la realitatea iubirii” “Slavă infinită Vieţii” sau alte formule personale. Cu cât este mai puternică intenţia cu care rostim în interiorul nostru aceste cuvinte şi cu cât impregnăm mai multă iubire cu atât efectul va fi mai mare. Iar dacă repetăm de cel puţin trei ori fiecare afirmaţie ca un fel de incantaţie cu atât efectele in-formării apei vor fi mai puternice.

9. De asemenea, şi aici este una din părţile esenţiale ale ceremoniei şi unul dintre marile secrete ale apei, putem să rugăm apa să îi hrănească pe toţi oamenii cu iubire. 
Putem şi ar fi minunat să o rugăm să le transmită cele mai înalte vibraţii şi flux de iubire tuturor celor care generează energia controlului şi vor să ţină oamenii ţintuiţi în frică şi beznă. 
Rugând-o din toată inima şi încărcând-o cu iubire apa si elementalii apei, ne vor asculta ruga şi vor face aceste acţiuni în deplin serviciu faţă de toate formele de viaţă.

10. Cei care locuiesc racordaţi la reţeaua de apă a oraşelor au un privelgiu de a participa la curăţirea acestei ape profund chinuite şi astfel la ridicarea vibraţiei oraşelor, fiindcă vibraţia oraşelor este strict legată de vibraţia şi condiţia apei acelui oraş.
Apa influenţează enorm de mult modul de a fi al oamenilor chiar dacă oamenii sunt conştienţi de asta sau nu. 
Astfel, pentru cei care locuiesc în oraşe, apa ideală pentru ceremonii este apa din reţeaua publică, o apă ce este destul de chinuită.

11. Tot în timpul ceremoniei, cumva spre final, dar fiecare face cum ştie, prin intermediul apei trimitem iubire activă către toate plantele, către toţi arborii, către toate pietrele, către toate animalele, apoi către atmosfera ce conţine mai multe straturi troposfera, stratosfera, mezosfera, ionosfera, exosfera, noosfera. Este suficient să simtim cum iubirea noastra umple toata distanţa de la Pământ la Soare . Şi finalmente trimitem iubire către elementalii aerului, ai pământului, ai focului şi ai apei, către spiritele padurilor, unicorni si alte fiinţe eterice. Ele susţin enorm viaţa pe pământ şi interacţionând conştient cu ele ne susţinem reciproc în acţiunea de a manifesta Era Iubirii pe Pământ.

12. Ceremonia Apei poate dura exact atât cât simţim, iar la final ar fi ideal să mulţumim tuturor participanţilor şi nouă înşine pentru onoarea de a participa la această acţiune menită să susţină viaţa şi să trimită o undă de iubire şi pace tuturor copiilor ei. Jumătate din apa din bol ar fi ideal să o întoarcem în sursa de apă sau în pământ sau in reţeaua de apă la care sunteţi racordat. Apa va comumica mult mai puternic cu sursa de unde a fost luată. Iar restul apei poate fi băută sau folosită pentru ceai, cafea etc. Putem încheia Ceremoniile prin a bea un ceai şi a vorbi despre ce am trait şi experimentat mai ales fiindcă fiecare Ceremonie are darul său unic.
…………….
Paşii de mai sus sunt orientativi şi sugestivi sintetizaţi după o perioadă de intensă practică şi observaţie. Fiecare poate adapta şi completa după bucuria inimii sale aceste Ceremonii şi împărtăşi cu noi toţi felul propriu de a celebra apa şi viaţa.
…………….
Astfel, Inimi ale Iubirii, lumini ale Pământului vă invităm să participaţi şi să susţineţi Ceremoniile Apei de Cristal
Ele nu sunt ceea ce suntem obisnuiţi să ne imaginăm prin meditaţie. 
Mai degrabă sunt o meditaţie activă, o MANIFESTARE ACTIVA A IUBIRII faţă de întreaga structură de viaţă ce ne strigă din răsputeri să o sprijinim, să o iubim.

Apa e mai mult decât o substanţă, ea este însăşi izvorul din care toate formele de viaţă îşi trag seva. Apa este Viaţa. O energie din planurile înalte, condensată pentru a susţine naşterea formelor de viaţă şi acest plan de existenţă. Canalizându-ne pentru o scurtă vreme iubirea din Inimile noastre deschise sau exprimând preţuirea şi recunoştinţa faţă de apă comunicăm deplin cu această substanţă magică numită apă ce ABSOARBE instant toată energia trimisă spre ea si o trimite la fel de instant către toată structura de apă şi implicit gradual către toate formele de viaţă.

Fiind o actiune ce implică focusarea, (de ex.) cantitatea de iubire sau vibraţia recunostinţei emisă este amplificată foarte mult iar câteva minute fac ca apa să primească enorm de mult mai multă vibraţie înaltă decât dacă ai fi în mod firesc în stare de iubire şi recunoştinţă. Starea aceasta firească e nobilă şi e de dorit să fie manifestată mereu. Însă ceremoniile acestea cer o amplificare a puterii noastre de a iubi fiindcă e mai mult decât vital ca în aceste momente să sprijiim prin cât mai multă iubire toată structura de viaţă, pentru a participa şi sprijini procesul de ascensiune şi ridicare vibratională a planetei şi a tuturor copiilor ei din toate regnurile. Fiind din ce în ce mai mulţi, implicit valul de iubire creşte şi este absorbit instant de către apă şi transmis în toate straturile pământului: în masa lui, către formele de viaţă, către atmosfera etc.

Astfel vă rugăm sa participati, să promovaţi aceste ceremonii şi să organizati zilnic voi grupuri mici sau mai mari cu prietenii si familiile de suflet. 

Apa şi viaţa au acum mare nevoie de noi. În aceste momente în care din ce în ce mai multe ştiri vorbesc despre o poluare masivă a apelor dulci şi a apelor oceanelor, în aceste momente în care viaţa este asaltată de inconştienţa stilului de viaţă impus de o mentalitate oarbă, în aceste momente în care unii otrăvesc aerul şi apele intenţionat, în aceste momente noi putem alege prin bucuria noastră de a fi să iubim cu tărie apa şi viaţa.

Efectele acestor ceremonii sunt magnifice şi ele se reflectă în toată creaţia. 

Iar ceea ce este de la sine înţeles e că cea mai mare binecuvântare o primeşte apa din persoanele care participă la aceste ceremenonii întru consacrarea lor ca iubitori şi mângâietori ai Vieţii np avem fiecare din noi corpul alcatuit din 70% apa si elementalii apei din corpurile noastre sunt primii care se bucura si ne sustin).

 Iar de la ceremonie la ceremonie fiecare participant îşi creează o mai profundă relaţie cu apa şi toate formele de viaţă. Iubirea astfel se zideşte şi străluceşte prin tot ce e viu.
Noi The Shining Earth susţinem seară de seară Ceremoniile Apei de Cristal şi este o onoare imensă pentru noi, după cum la fel de onorabil este să vă invităm şi pe voi Inimi ale Iubirii, lumini ale Pământului să participaţi la ele. Vă mulţumim. In jurul acestor ceremonii curand vom organiza evenimente, concerte, expozitii si alte forme de expresie artistica. Dar toate la rândul lor.

The Shining Earth
multumim Vasilica G

sâmbătă, 11 februarie 2017

sâmbătă, 28 ianuarie 2017

 
Art Blogs - BlogCatalog Blog DirectoryAlterative Medicine Blogs - BlogCatalog Blog Directory Director web luxdesign28.roClickLink.ro