SUNETE ŞI ULTRASUNETE ÎN URECHI…
Sunetele, ultrasunetele, cântecele sau tinitusurile (acufenele) pe care le auzim, care sunt audibile în urechi cresc...
Ele s-au schimbat deja și se vor schimba din ce în ce mai mult...
Ele traduc elevația Vibratorie și o reconectare cu componenta noastră originară, corpul nostru eteric se regenerează odată cu fuziunea Eterilor…
Aceste Sunete sau cântece ale sufletului, Sunetele Spiritului, Sunetul Cerului și Sunetul Pământului, cântecele Cerului sunt multiple, apropierea sistemului Nemesis emite un sunet, sunetul Phoenixului...
Sunetele sunt benzi de frecvențe, se pot amesteca cu sunetele externe obișnuite și pot crea disonanțe…
Unele sunete sunt legate de conștiința unificată... iar aceste frecvențe pot invada conștiința, de unde și căutarea Liniştii...
Sunetele auzite în urechi pot pulsa... ele sunt, de asemenea, percepții ale conștiinței...ele vor fi din ce în ce mai înalte și mai stridente…există intervale de ultrasunete.
În Lumile Unității, corpul de lumină nu are urechi, la fel ca un creier, așa că sunetele nu sunt auzite de un organ numit ureche, ci sunt imprimate direct în însăși structura Corpului de Lumină...
În aceste vremuri, există o creștere a Sunetelor, deoarece sunetul este exterorizat...
Sunetul face parte din câmpul nostru vibrațional, el este mai intim, cu o frecvență din ce în ce mai prezentă pentru Atenția și Conștiința noastră.
ADN-ul, ca și Templul nostru Interior, emit sunete... pentru ADN, este muzica particulelor, mult dincolo de sunetele din urechi, este o trezire la Sunetele Unității, la Corul Îngerilor... întrucât inima, corpul, conștiința, sufletul, spiritul, Ființarea noastră în Spirit, noastră trăiesc aceste sunete...
Acestea pot fi experimentate intermitent sau permanent…Sunetele percepute în urechea dreaptă sunt cântecul sufletlui, iar în urechea stângă, cântecul Spiritului…
Pământul emite o frecvență care crește, iar aceasta poate fi percepută prin vibrații, prin sunete, prin pulsații, prin urechi, prin corp, prin picioare... lumina Supramentală sau lumina Adamantină emite un Sunet...
Modificările importante ale învelișurilor care protejează viața carbonată disociată (magnetosfera, heliosfera, ionosfera) implică apariția unor sunete noi, legate de deschiderea dimensională…
Pătrunderea unui anumit număr de particule noi, dincolo de particulele Adamantine de la nivelul ionosferei, conduce la perturbații, numite electrice, audibile... care vor genera mecanisme particulare…
Când știm că o notă poate sparge un pahar, este nevoie de putere, de decibeli, de plămâni buni, pentru a găsi frecvența de rezonanță a sticlei, de a cânta mult timp, pentru că nu puterea sparge sticla, ci presiunea pe care vibrațiile ajung să o producă asupra sticlei, cele care produc o îndoire, o constrângere care duce la spargerea, la ruperea sticlei...
Tot aşa, Pământul va resimți anumite presiuni vibratorii sonice care vor pune în pericol anumite infrastructuri care nu mai sunt viabile… anumite bubuituri cosmice…
În spațiile Creației există sunete multiple, pe care le regăsim aici jos, cu vioara și Harpa…
Harpa celestă și vioara celestă sunt notele fundamentelor Creației și notele desfășurării Creației în cadrul multiuniversurilor și al multiDimensiunilor.
Sunetele participă la fazele de aliniere, dar modifică și armonicele conștiinței, prin modulații.
Ele împing chiar și gândurile la periferie, făcându-ne să experimentăm stări de conștiință fără gânduri, grade de Liniște interioară…
Gândurile nu se mai pot naște și astfel participă și permit deconstrucția minții și revelația Liniştii Inimii... Schimbarea...pentru că odată ce mintea este deconstruită, părăsești scena teatrului…
La fel cum organizarea unei forme depinde de Sunet... ca și modificarea gabaritului, a corpurilor subtile, trecerea la alte forme de viață, sunetul poate fi o ghidare, deci un semnal, un fel de alegere a Inimii, deoarece fiecare ființă emite un sunet... sunetul poate deci să orienteze spre ceea ce, pentru noi, este important, esențial, de păstrat sau de îndepărtat...
În procesul de fuziune a Eterilor, sunetele cerului și ale pământului se suprapun. Din această suprapunere rezultă atât Beatitudinea, cât și dispariția a tot ceea ce este efemer, ca și dispariția sentimentului însuși de a fi o persoană într-o viață inserată, astfel ne aflăm în altă parte sau pretutindeni în același timp, revenind la multidimensionalitate…
Creierul nu va avea niciodată acces la multidimensionalitate. Ceea ce are acces la multidimensionalitate este tocmai Conștiința care scapă de acest creier, deoarece, după aceea, totul trece prin conștiință, chiar și privirea iubitoare nu mai este legată de creier, ci de Conștiința Iubirii, de ochiul Conștiinței...
Philippe François
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu