Brăţara getică din aur descoperită la sfârşitul toamnei anului 2017, în comuna Optaşi-Măgura din judeţul Olt, confirmă ipoteza că brăţările getice din aur, argint sau argint aurit reprezintă transpunerea simbolisticii lupului cu trup de şarpe în obiecte magico-religioase, sugerând comportamentul războinicului get în luptă; acesta se transforma într-un lup feroce şi invincibil, stăpânit de furor heroicus, capabil să se comporte ca un carnasier şi care, asemeni şarpelui, avea capacitatea de a se regenera la infinit, fiind deci nemuritor.
Simbolismul şarpelui este de o polivalenţă tulburătoare, dar toate simbolurile converg către o aceeaşi idee centrală: este nemuritor pentru că se regenerează, deci este o "forţă" a lunii şi, ca atare, el distribuie fecunditate, ştiinţă (profeţie) şi chiar nemurire. Nenumărate mituri evocă funestul episod în care şarpele a răpit nemurirea acordată omului de divinitate. Dar acestea sunt variante tardive ale unui mit arhaic în care şarpele (sau un monstru marin) păzeşte izvorul sacru şi acela al nemuririi (Arbore al Vieţii, Fântână a Tinereţii, Mere de aur). Aşa cum subliniază marele cercetător şi istoric, părintele Dumitru Bălaşa, în lucrarea "Dacii de-a lungul mileniilor", la geto-daci simbolul şarpelui reprezenta spiritul strămoşilor, marea lor înţelepciune şi datorită regenerării era simbolul nemuririi lui Zamolxe. Şarpele era unul din simbolurile zeiţei trace Hecate a cărei şcoală o găsim în preistorie.
sursa internet
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu